In managerierea endometriozei sunt importante o multime de tratamente alternative, care vin sa sustina organismul sau sa amelioreze unele simptome specifice acestei afectiuni. Printre cele mai vehiculate astfel de alternative a fost, de-a lungul timpului, si practicarii sesiunilor de Yoga.
Tocmai de aceea, cercetatorii brazilieni au demarat acum ceva timp un studiu care sa incerce sa evalueze corect impactul miscarilor yoga asupra durerilor asociate endometriozei.
More
Simptomele asociate endometriozei sunt diverse, iar unele implica chiar tulburari la nivel gastro-intestinal. Deseori, pacientele se plang ca sunt diagnosticate cu alte afectiuni inainte de a afla ca sufera de endometrioza. Cercetatorii incearca, insa, sa afle daca nu cumva multe dintre aceste afectiuni sunt asociate, iar planurile de tratament ar trebui sa fie mult mai elaborate.
Specialisti de la doua universitati din Canada au demarat un astfel de studiu care a avut ca prim scop examinarea factorilor asociati cu severitatea sindromului de colon irtabil (IBS) la paciente cu endometrioza. In demersul lor, cercetatorii s-au folosit de scala Birmingham IBS pentru simptomatologie.
Un grup de paciente cu endometrioza diagnosticata au fost evaluate pe o perioada destul de lunga (decembrie 2013 si aprilie 2015) privind prezenta si severitatea sindromului de colon iritabil.
Pe parcurs, au fost evaluati si alti factori cum ar fi stadiul endometriozei in momentul primei operatii, daca era cazul, informatiile oferite de examinarile clinice etc.
Rezultatele au fost urmatoarele: din totalul de 373 de paciente cu endometrioza, 194 (52%) aveau si un diagnostic de sindrom de colon iritabil.
Factorii asociati cu severitatea simptomelor IBS la aceste paciente au inclus:
- Endometrioza in stadii mai putin avanste
- Schimbarile de dispozitie
- Dureri sau disconfort in timpul examinarii fizice
- Un istoric de abuzuri sexuale
- Tulburari asociate somnului
Asadar, studiul a identificat niste variabile importante, urmand ca cercetarile urmatoare sa sublinieze si ele importanta simptomelor sindromului de colon irtabil la pacientele cu endometrioza, care prezinta si durere pelvina.
Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28870721
Editor: Marina Rasnoveanu
More
Deseori, leziunile endometriozice apar si in afara zonei pelvine. Specialistii din Grecia si Statele Unite ale Americii au demarat un studiu amplu, menit sa ofere mai multe explicatii si raspunsuri cu privire la caracteristicile si locatia endometriozei extra pelvine.
Analiza retrospectiva a cuprins 200 de paciente cu endometrioza extra pelvina, din doua regiuni distincte, Creta si New Haven. Pe langa acestea au mai fost in observatie si alte 800 de paciente, dar de asta data doar cu endometrioza pelvina.
Rapoartele medicale au fost analizate indeaproape, iar diagnosticul confirmat pe baza analizei histopatologice. In plus, au fost inregistrati si studiati si alti parametri, cum ar fi varsta, simptomele, operatiile anterioare, modalitatile de diagnostic, leziunile endometriozice gasite in alte zone etc.
Rezultatele au relevat faptul ca tractul gastrointestinal reprezinta cea mai frecventa zona in care apar leziunile endometriozice extrapelvine (104 din 200 de cazuri), urmat de tractul urinar (70 din 200 de cazuri).
Ureterul stang e mult mai afectat (49 din 200 de cazuri) decat cel drept (21 din 100 de cazuri).
Toate femeile, indiferent de tara, au avut caracteristici similare, implicand varsta, greutatea, simptomele, varsta de aparitie a primei menstruatii, stadiile endometriozei, istoricul familial privind endometrioza.
Concluzia: tractul gastrointestinal si sistemul urinar sunt cele mai frecvente zone de aparitie a endometriozei pelvine.
Studiul de mai sus prezinta cateva informatii de baza pentru orice pacienta cu endometrioza, dar mai ales pentru medicii de diverse specializari, care ajuta la managerierea bolii. Asadar, daca diagnosticul pus este de endometrioza, ar trebui sa se aiba in vedere si leziunile ceva mai grave, care pot afecta zonele extrapelvine. Investigatiile necesare si/sau anamneza amanuntita sunt, astfel, necesare pentru ca pacienta sa aiba un tablou complet asupra a tot ceea ce se intampla referitor la endometrioza sa.
Mai multe despre acest studiu, dar si alte informatii despre endometrioza, poti gasi aici: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28846863
Marina Rasnoveanu
Doua dintre investigatiile necesare in endometrioza (pelvina sau extra pelvina) sunt RMN-ul cu protocol pentru endometrioza si Hidro Colo Ct-ul. Citeste aici mai multe despre acestea: http://endometrioză.ro/rmn-cu-protocol-pentru-endometrioza-tot-ce-trebuie-sa-stii-din-perspectiva-unui-pacient/ si http://endometrioză.ro/hidro-colo-ct-o-investigatie-importanta-endometrioza/
More
Specialistii de la Possover International Medical Center, Zurich, Elvetia si cei de la Departament of Gynecology, University of Aarhus, Aarhus, Danemarca au dat publicitatii zilele trecute concluziile cercetarii lor, care s-a demarat pe parcursul a 5 ani.
Obiectiv
- Urmarirea timp de 5 ani a cazurilor in care se efectuase rezectia prin laparoscopie a nervului, atunci cand endometrioza era profund infiltrata in nervul sciatic.
- Pacientii respectivi trecusera prin aceasta interventie intre anii 2004 si 2006. Ei suferisera o rezectie importanta a nervului sciatic (mai mult de 30% din nerv) si au fost urmariti indeaproape timp de 5 ani dupa interventie.
- Preoperator, toti pacientii prezentau incapacitatea de a merge normal si toti acuzau durere sciatica neuropata constanta, cu tulburari senzori motorii ale piciorului afectat.
Masuratori si rezultate:
Toate interventiile chirurgicale au fost realizate prin laparoscopie. Managementul postoperator a inclus tratamentul medical cu neuroleptice si fizioterapie intensiva.
Dupa 5 ani, toti pacientii au raportat o semnificativa reducere a durerii si recuperarea mersului normal, inclusiv capacitatea de a urca pe scari.
Concluzie:
In endometrioza profund infiltrata in nervul sciatic, toti pacientii prezinta tulburari motorii inainte si dupa rezectia chirurgicala.
Scorul analogic al scalei a fost redus de la 9.33 preoperator la o medie de 1.25 la 3 ani de la urmarire.
Cand se performeaza rezectia completa a endometriozei, inclusiv rezectia nervoasa, functiile nervului sciatic se recupereaza, insa dureaza cel putin trei ani si este necesera fizioterapia intensa pentru recuperarea mersului normal.
Cititi mai multe aici: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28445777
Marina Rasnoveanu
More
Nu, endometrioza nu inseamna numai chisturi endometriozice, ci si aderente si noduli localizati in zona pelvina, dar nu numai. Aderentele pot afecta inclusiv vezica urinara, ureterele si rinichii, tocmai de aceea specialistii realizeaza periodic studii care sa analizeze acest tip de endometrioza si managementul ei.
Obiectiv:
In cadrul studiului mentionat de Pubmed.com si dat publicitatii pe 24 aprilie 2017, specialisti din mai multe spitale universitare din Chile, Brazilia si Franta au dorit sa evalueze eficienta tratamentului laparoscopic pentru endometrioza ureterala. Este aceasta fezabila, sigura si eficienta? Dilatarea ureterala si/sau numarul de incizii pot creste complicatiile?
Pacienti:
Subiectii cercetarii au fost 658 de pacienti care au trecut prin operatii de endometrioza profund infiltrata intre anii 2004 si 2013.
Dintre acestia, 198 fusesera diagnosticati cu endometrioza ureterala si au avut nevoie de ureteroliza. Tot dintre aceiasi 198 de pacienti, 28 dintre ei s-au confruntat si cu dilatare ureterala si hidronefroza asociata endometriozei.
In cazul acestora 28, s-au realizat 15 ureterolize, 12 reanastomoze ureterale si 1 reimplantare ureterala.
Concluzia:
Rezultatul final, in linii mari a fost acela ca ureterolizele asistate laparoscopic, reanastomozele ureterale si reimplantarea ureterala sunt tratamente fezabile, sigure si eficiente pentru endometrioza ureterala.
Excizia laparoscopica completa este posibila, dar complicatiile minime ce pot sa apara ar putea fi asociate cu numarul de incizii.
O alta concluzie demna de mentionat si de retinut atat pentru medici, cat si pentru pacienti, este aceea ca endometrioza ureterala ar trebui sa fie suspectata si minutios verificata in toate cazurile de endometrioza profund infiltrata.
Cititi mai multe despre acest studiu aici:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28089810
Marina Rasnoveanu
More
Dieta anti endometrioza este sustinuta de unii, pacienti sau medici, dar combatuta de altii. Studiile din ultimii ani, insa, vin sa ofere o directie cel putin promitatoare in acest sens. La fel se intampla si in cazul cercetarii realizate de oamenii de stiinta din Sao Paolo, Brazilia, una dintre tarile cu cele mai multe paciente de endometrioza din lume.
Cercetarea a implicat studierea rezultatelor mai multor materiale anterioare, privind aspectele nutritionale in aparitia sau severitatea endometriozei.
Astfel, la final s-a ajuns la concluzia ca o dieta deficienta in substante nutritive au dus la schimbari in metabolismul lipidic, nivelul stresului oxidative si a promovat anomalii epigenetice ce ar putea fi implicate in aparitia si progresul endometriozei.
Pe de alta parte, o alimentatie bogata in Omega 3, cu efecte antiinflamatoare, suplimentarea cu NAC (N-acetil-cisteina), vitamina D si resveratrol, in combinatie cu un consum bogat de fructe si legume (de preferat organice) au un efect protector, reducand riscul de aparitie sau dezvoltare a bolii.
Asadar, cercetatorii brazilieni cred ca “reeducarea in privinta nutritiei” ar putea fi o unealta promitatoare in prevenirea si tratarea endometriozei.
Sursa si mai multe detalii despre acest studiu, aici:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26841161
More
Nu de putine ori, alimentatia a stat la baza mai multor studii privind imbunatatirea calitatii vietii pacientelor cu endometrioza. De asta data, specialistii din Australia si Noua Zeelanda au testat diferentele dintre pacientele cu endometrioza plus sindrom de colon iritabil si pacientele diagnosticate doar cu sindrom de colon iritabil. In plus, ei au masurat si rezultatele aparute in cadrul celor doua grupe in urma urmarii unei diete foarte populare in alte tari, LOW FODMAP. Datele finale au fost publicate pe PubMed.com in data de 17 martie 2017.
Se stie deja ca pacientele cu endometrioza sunt deseori diagnosticate gresit de-a lungul anilor. Una dintre afectiunile „confundate” cu endometrioza este si sindromul de colon iritabil.
Totusi, cele doua afectiuni pot sa apara impreuna, mai ales ca hipersensibilitatea viscerala este un element cheie in ambele cazuri.
Studiul mai sus mentionat a fost demarat tocmai pentru a stabili anumite modele simptomatice la femeile cu sindrom de colon iritabil (Iritable Bowel Syndrome – IBS) si endometrioza si pentru a testa raspunsul pacientelor la dieta LOW FODMAP in cadrul ambelor grupe (cele doua afectiuni asociate, comparativ cu pacientele doar cu IBS).
Asadar, principala metoda terapeutica a fost aceasta dieta despre care poti citi mai multe aici sau aici.
Oamenii de stiinta au avut ca subiecti 160 de paciente care fusesera diagnosticate cu sindrom de colon irtabil. Din acest total, 36% aveau si endometrioza. Manifestari ca dispareunie, durere, constipatie si diaree agravate la menstruatie sau un istoric de endometrioza in familie au fost inregistrate la pacientele si cu endoemtrioza.
La final, s-a stabilit ca 70% dintre pacientele cu ambele afectiuni au raportat o imbunatatire de peste 50% a simptomelor asociate colonului dupa doar 4 saptamani de urmare a dietei FODMAP.
Comparativ, doar 49% dintre pacientele fara endometrioza, doar cu IBS au inregistrat o imbunatatire a simptomatologiei.
Concluzia: dieta Low FODMAP pare a fi eficienta la femeile care se confrunta atat cu endometrioza si simptome ale intestinului.
Mai multe despre studiu poti citi aici: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28303579
More
Specialistii din Brazilia si Statele Unite ale Americii au comunicat in luna martie a acestui an datele unui nou studiu avand in centru endometrioza. Ei au dorit sa afle daca nivelul plasmatic de factor neurotrofic (plasma brain-derived neurotrophic factor – Plasma BDNF) este concludent in a indica prezenta endometriozei, la femeile cu dureri pelvine.
In cadrul studiului au fost incluse 67 de femei cu varsta cuprinsa intre 24 si 49 de ani, toate programate pentru interventia laparoscopica, din cauza durerilor pelvine cronice.
Preoperator, li s-au luat probe, iar la final rezultatele au fost urmatoarele:
- Pacientele cu endometrioame ovariene au avut un nivel mai mare de Plasma BDNF, comparativ cu pacientele care prezentau tumori ovariene benigne.
- Nivelul Plasmei BDNF nu a fost un indicat relevant pentru endometrioza peritoneala sau cea avansata, profund infiltrata.
- Nivelul de Plasma BDNF a avut o legatura cu severitatea durerii pelvine.
Concluzia medicilor a fost aceea ca nivelul plasmatic de BDNF poate fi un indicator eficient pentru endometrioza ovariana/endometrioamele ovariene, insa nu si pentru alte forme de endometrioza.
Mai multe despre acest studiu, aici:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28290209
More
In luna martie a acestui an, specialistii de la Shanghai Jiao Tong University, School of Medicine, China au publicat pe site-ul Pubmed.com rezultatele unui nou studiu avand ca subiect endometrioza si infertilitatea.
Se stie deja ca endometrioza este una dintre cauzele principale ale infertilitatii la femei. In plus, in trecut s-au realizat cercetari care demonstrasera faptul ca substantele de tip Perfluoroalchil (PFASs) reprezinta factori de risc pentru endometrioza.
Tocmai de aceea, expertii au vrut sa afle in ce masura aceste substante pot afecta si infertilitatea asociata endometriozei.
Cercetatorii au avut ca subiecti 157 de paciente cu endometrioza confirmata chirurgical si 178 de paciente care cautau tratament pentru infertilitate datorata unor disfunctii reproductive masculine.
Studiul s-a realizat pentru 10 substante de tip PFASs, iar la final, dupa mai multe teste, s-a constatat ca substantele de tip PFBS (acidul sulfonic perfluorobutan) ar putea sa creasca riscul de infertilitate in endometrioza. Bineinteles, rezultatele acestui studiu trebuie confirmate de alte cercetari ulterioare.
Ingredientele la care se face referire in studiu sunt substante care se pot regasi in componenta samponului sau a pungilor de hartie care contin popcorn (acestea sunt tratate pe interior cu perfluoroalchil, acid perfluorooctanoic și sulfonat perfluorooctanoic).
More
Studiul mentionat de Pub Med a fost realizat de catre specialistii din cadrul Departamentului pentru Endometrioza si Laborator Chirugical, HUO-UFMA, din Maranhao, Brazilia.
Scopul studiului: acela de a analiza modificarile care apar la sobolanii cu endometrioza experimentala/indusa, dupa tratamentul cu ulei de copaiba.
Metode: Endometrioza le-a fost indusa sobolanilor din cadrul studiului. Acestia au fost impartiti in doua grupuri. Grupul experimental a primit ulei de copaiba, oral (0.63 mg/zi) si grupul de control a primit 0.9 % solutie orala de clorura de sodiu (1 ml/100 g pe greutate/zi). Ambele grupuri au fost tratate cu ajutorul unei sone gastrice, timp de 14 zile.
Dupa acest interval, animalele au fost eutanasiate, specialistii calculand si analizand atat volumul leziunilor endometriozice, cat si alte date legate de histologie (tesuturile organice si structura lor microscopica).
Rezultate: volumul final mediu al leziunilor endometriozice a fost semnificativ diferit intre cele doua grupuri. In cadrul grupului de control, s-a inregistrat o crestere semnificativa intre volumul initial si cel final. In cadrul grupului experimental, tratat cu ulei de copaiba, s-a demonstrat o reducere importanta a volumului leziunilor endometriozice.
Din punct de vedere histologic, 6/11 din sobolanii din primul grup au prezentat un strat epitelial bine conservat, iar 8 un tesut usor conservat. In cazul grupului de control, lucrurile au stat altfel: 7 cazuri cu epiteliu bine conservat si 5 cazuri cu celule epitaliale usor conservat.
Concluzia: uleiul de copaiba pare a fi un tratament alternativ promitator in tratamentul pentru endometrioza.
Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22030810
P.S: Studiul de mai sus reprezinta doar o cercetare din multele studii care se fac in domeniul endometriozei. Nu garanteaza vindecarea, iar subiectul studiului ar putea sa functioneze sau ar putea sa nu functioneze, asta in functie de pacienta. De aceea, inainte de a incerca un anume tratament (alopat sau complementar), va sfatuim sa va adresati atat medicului specialist (ginecolog si/sau nutritionist/naturopat) pentru a lua cea mai buna decizie pentru voi.
More
