Roxana Muntean – operatii multiple de endometrioza si un drum lung de parcurs inca
Daca sunteti activi pe site-urile de socializare sau pe grupurile de suport dedicate endometriozei, probabil stiti deja de Roxana Muntean. O fata frumoasa, foarte tanara, curajoasa, care a trebuit sa treaca la doar 25 de ani prin multe experiente neplacute legate de endometrioza. Desi mai are inca un drum lung de parcurs, pot spune ca Roxana este un exemplu pentru noi toate.
Un exemplu de curaj, determinare, optimism si credinta ca “totul va fi bine pana la urma”. Poate asta ar fi trebuit sa fie concluzia, insa nu aveam cum sa nu punctez inca de la inceput. Poate asa va voi starni interesul si veti citi pe indelete povestea Roxanei, asa cum am perceput-o eu, bineinteles.
Promisiuni in Brasov, mobilizare pe Facebook si operatie in Franta
Prima data am citit o postare de-ale ei pe grupul de suport Endometrioza Romania. Era ceva halucinant pentru mine, desi ma confruntasem si eu cu endometrioza stadiul IV. Diagnosticul Roxanei, insa, suna cam asa: “uretero hidronefroza grad 3, multiple focare si aderente endometriozice peste tot in zona pelvina, vezica urinara, uretere, intestine, necesitand reimplantare de ureter, un nodul rectovaginal de 4 cm, care necesita rezectie de rect cu colostoma (anus contra naturii temporar) timp de 4 luni si apoi o alta interventie chirurgicala. Plus nefunctionarea unui rinichi ceea ce ar fi putut necesita scoaterea lui.”
Sunt oameni care nici nu cred ca exista endometrioza, sunt doctori care o numesc un “moft”, sunt paciente cu endometrioza grad 1 care cred ca acele cazuri avansate sunt, de fapt, inventate. Ma intreb ce ar spune toti acestia in fata acestui diagnostic?
Pe mine m-au trecut fiorii, mai ales ca, in acea postare de pe Facebook, Roxana spunea ca va fi operata de o echipa de medici din Brasov de care nu prea mai auzise nimeni. Nu spun ca nu erau niste doctori competenti, dar niciunul, din cate am mai intrebat noi apoi, nu se mai confruntase cu un astfel de caz.
Din fericire, la un moment dat, acea echipa de medici a renuntat in a-i mai face promisiuni desarte Roxanei.
Ramanea acum problema banilor. Interventiile de mai sus, in tara sau in Franta, unde se gandea sa plece, costau enorm si nu voi da aici nicio suma pentru ca, asa cum si Roxana bine spune, situatiile sunt diferite si acolo te poti trezi cu o suma mult mai mare, asa ca fiecare trebuie sa isi ia deciziile de una singura.
Asa s-a pornit o campanie de strangere de fonduri pentru Roxana pe mai multe fronturi: in principal a fost Facebookul si tin sa le multumesc acum fetelor de pe grupuri ca au fost atat de receptive (adminilor grupurilor ca au fost de acord sa postez toate acele anunturi, fetelor care au donat, au dat share la toate postarile, au scris ele insele articole pe site-urile personale pentru a o ajuta pe Roxana), dar si in media locala si nationala (si comunitatea din Codlea, orasul natal al Roxanei s-a mobilizat exemplar).
Pana la urma, Roxana s-a operat in Franta si a fost ok. Operatia nu a fost una usoara, dupa au urmat ceva dureri, mai ales ca endometrioza ei ajunsese si pe nervi, insa ea a fost bine. Cert este ca recuperarea ei a fost una ok, a revenit la scurt timp in tara si si-a pastrat optmismul de care spuneam mai sus.
Intalnire cu gust de limonada de ghimbir
Acum 2-3 saptamani, Roxana alaturi de sora si mama ei au venit in Timisoara pentru a consulta un medic de aici. Bineinteles, nu puteam rata ocazia de a ne vedea si cunoaste si “live”.
Pana in aceasta intalnire nu as fi stiut cum sa o descriu exact pe Roxana. Va marturisesc ca mi se parea ceva “ciudat” la ea. Adica, cum sa ai atatea lucruri grave, inclusiv colostoma, sa ai dureri, operatii in fata pe care trebuie sa le depasesti si multe alte probleme, sa stai mereu cu grija banilor si tu sa fii atat de senina?
Ei bine, odata ce m-am intalnit cu ea/ele, m-am dumirit mai bine despre cum e fata asta, Roxana Muntean.
Ne-am intalnit intr-o zi de luni, in fata Catedralei Greco Catolice din Piata Unirii. Ele veneau de la medic, eu asteptam cuminte si cam nerabdatoare. Le-am vazut de la departare: doua fete frumoase, mignone, cu rochite si o alta persoana care mie imi parea mai mult o prietena sau o sora mai mare, nicidecum mama lor.
Fetele mele erau foarte relaxate, isi faceau poze cu catedrala in spate si veneau agale catre mine. Roxana, intr-o rochita alba, scurta, cu zambetul ei frumos pe chip si ochii mari, albastri. Isi purta cu demnitate si naturalete colostoma pe care n-ai fi “ghicit-o” daca nu ai fi stiut dinainte situatia ei (aviz fetelor care cred ca colostoma e capatul lumii. Da, nu e placut, e bine sa discutati cu doctorul inainte, insa daca se impune, iata ca se poate si altfel!)
Ne-am asezat la o terasa in Unirii si ne-am comandat cate o limonada cu ghimbir, ca doar am facut proverbiala bautura asta printre fetele de pe grup (stiti doar, ghimbirul este un foarte bun antiinflamator, deci ar fi bine sa il consumam cat mai des J).
Am descoperit trei femei puternice. Da, cred ca asta e cuvantul principal care le caracterizeaza. Pe langa frumusete, feminitate, demnitate, ele (toate trei) sunt foarte puternice.
Recunosc, cum am o slabiciune pentru parinti, sper si ma rog ca Dumnezeu sa o intareasca si sa ii dea intelepciune mamei acestor doua fete tinere. Este cel mai greu lucru de pe Pamant sa iti vezi copiii in astfel de situatii, dar, asa cum doamna Elena bine a spus, dumneaei “isi ia puterea de la ele”.
Cand drumul cu endometrioza nu se termina, nici macar dupa 1-2 interventii atat de complicate, cum au fost in cazul Roxanei
Imi amintesc cum a fost la mine, dupa operatie. Toti prietenii ma intrebau “ok, dar esti bine, da? Gata cu operatiile, da?” Cum sa le explici (fara sa pari nebuna sau ipohondra) ca niciodata nu e gata cu endometrioza. Ca, in cel mai bun caz, trebuie sa ai mereu grija la ce doctori te duci, ce investigatii faci, ce mananci, ce stil de viata ai etc. etc.
Ei bine, in cazul Roxanei lucrurile nu se rezuma nici macar la acest “ritual” pe care multi oameni il gasesc, pe buna dreptate, obositor.
Nu, ea mai are mult de lucrat cu endometrioza ei, poate-poate si-o face prietena si o convinge sa ramana acolo, cuminte, pe un fotoliu al unei camere micute.
Roxana a trecut chiar zilele trecute printr-o noua interventie, de refacere a tranzitului intestinal (avand colostoma pana acum). In august a descoperit ca endometrioza ei nu este doar pelvina sau colo-rectala, ci si pulmonara. Are niste noduli endometriozici care ii fac probleme, insa merge inainte si primeste tratament de specialitate, in speranta ca lucrurile vor putea fi tinute sub control.
Pe langa toate acestea, are si adenomioza (un fel de endometrioza a uterului) care, si ea, necesita investigatii si consulturi repetate.
Asadar, drumul ei cu endometrioza este doar la inceput. Stiti, insa, care este “marele ghinion” al acestei boli? Ca Roxana e mult mai tare decat ea, sunt convinsa!
La cum am vazut-o atunci, la terasa, judecand dupa toate comentariile pe care le scrie pe Facebook (nu scapa nicio ocazie de a imbarbata alte paciente) si dupa corectitudinea ei in toate aspectele experientei prin care a trecut, sunt convinsa ca Roxana va gasi o solutie.
E drept, ar avea nevoie si de ajutorul nostru: moral si mai ales financiar, asa ca va las aici adresa de Facebook a Roxanei Muntean pentru orice alte informatii mai aveti nevoie (inclusiv dovada a toate cate am spus pana acum). https://www.facebook.com/roxana.muntean.73
Intre timp, Roxana va gasi, insa, o solutie. Nu stiu exact care va fi aceasta: daca va miza pe “imblanzirea” endometriozei si transformarea ei in prietena, asa cum au facut multe fete sau daca va merge mai degraba pe varianta “nimicirii bestiei”, asa cum, din nou, am auzit la alte paciente.
Nici nu mai conteaza asta, atata timp cat, la final, Roxana va fi castigatoare si isi va putea trai viata frumos, linistit, asa cum isi doreste si merita orice om pe acest Pamant.
Un articol de Marina Rasnoveanu
P.S: Va reamintesc ca puteti fi la curent cu cele mai recente articole Endometrioză.ro sau cu alte informatii legate de endometrioza, dand like sau follow la aceasta pagina de Facebook: https://www.facebook.com/despreEndometrioza/
Dodea Crina -
Ce articol frumos!❤️ Va admir! Si eu am endo si ma ingrozesc uneori cand vad ce problematica e la unele persoane. Sa ne ajute Domnul sa fim bine! Va pup
Ana dutca -
Si eu am endometrioza severa si adenomioza.Pana acum am incercat doar cu pastile si injectii. Mi au indus menopauza fortata. Singura modificare e ca nu mai am hemoragiile intestinale si durerea aia nenorocita in rect. In rest nu ca sa modificat mare lucru.probabil o sa ajung la operatie. Locuiesc in Roma Italia. Nu stiu daca sunt speriata ., ?mai mult ingrijorata….