All Posts tagged endometrioza

Endometrioza extra pelvina – care sunt cele mai frecvente localizari? (Studiu)

Endometrioza extra pelvina – care sunt cele mai frecvente localizari? (Studiu)

Deseori, leziunile endometriozice apar si in afara zonei pelvine. Specialistii din Grecia si Statele Unite ale Americii au demarat un studiu amplu, menit sa ofere mai multe explicatii si raspunsuri cu privire la caracteristicile si locatia endometriozei extra pelvine.

Analiza retrospectiva a cuprins 200 de paciente cu endometrioza extra pelvina, din doua regiuni distincte, Creta si New Haven. Pe langa acestea au mai fost in observatie si alte 800 de paciente, dar de asta data doar cu endometrioza pelvina.

Rapoartele medicale au fost analizate indeaproape, iar diagnosticul confirmat pe baza analizei histopatologice. In plus, au fost inregistrati si studiati si alti parametri, cum ar fi varsta, simptomele, operatiile anterioare, modalitatile de diagnostic, leziunile endometriozice gasite in alte zone etc.

Rezultatele au relevat faptul ca tractul gastrointestinal reprezinta cea mai frecventa zona in care apar leziunile endometriozice extrapelvine (104 din 200 de cazuri), urmat de tractul urinar (70 din 200 de cazuri).

Ureterul stang e mult mai afectat (49 din 200 de cazuri) decat cel drept (21 din 100 de cazuri).

Toate femeile, indiferent de tara, au avut caracteristici similare, implicand varsta, greutatea, simptomele, varsta de aparitie a primei menstruatii, stadiile endometriozei, istoricul familial privind endometrioza.

Concluzia: tractul gastrointestinal si sistemul urinar sunt cele mai frecvente zone de aparitie a endometriozei pelvine.

Studiul de mai sus prezinta cateva informatii de baza pentru orice pacienta cu endometrioza, dar mai ales pentru medicii de diverse specializari, care ajuta la managerierea bolii. Asadar, daca diagnosticul pus este de endometrioza, ar trebui sa se aiba in vedere si leziunile ceva mai grave, care pot afecta zonele extrapelvine. Investigatiile necesare si/sau anamneza amanuntita sunt, astfel, necesare pentru ca pacienta sa aiba un tablou complet asupra a tot ceea ce se intampla referitor la endometrioza sa.

Mai multe despre acest studiu, dar si alte informatii despre endometrioza, poti gasi aici: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28846863

Marina Rasnoveanu

Doua dintre investigatiile necesare in endometrioza (pelvina sau extra pelvina) sunt RMN-ul cu protocol pentru endometrioza si Hidro Colo Ct-ul. Citeste aici mai multe despre acestea: http://endometrioză.ro/rmn-cu-protocol-pentru-endometrioza-tot-ce-trebuie-sa-stii-din-perspectiva-unui-pacient/ si http://endometrioză.ro/hidro-colo-ct-o-investigatie-importanta-endometrioza/

More

Intrebari pe care sa i le adresezi medicului cu experienta in endometrioza la primul consult, dar nu numai!

Intrebari pe care sa i le adresezi medicului cu experienta in endometrioza la primul consult, dar nu numai!

Dupa acel mic ghid al modului in care ar trebui sa abordam primul consult, iata mai jos cateva intrebari “general valabile” la care ar fi bine sa afli raspunsuri.

Bineinteles, fiecare caz e diferit, asa ca intrebarile vor varia in functie de asta. Listei de mai jos ar trebui sa ii adaugi cateva intrebari “personalizate”. In plus, nu uita ca endometrioza este o boala incurabila inca ceea ce inseamna nu ca nu poate fi controlata cu succes, ci ca nu exista tratament care sa mearga la toate pacientele.

Unele lucruri functioneaza perfect la altele, in vreme ce la altele dau gres. Nu uita nici ca doctorul nu este Dumnezeu. E de inteles sa spuna “nu stiu” la o anumita intrebare, dar doar in contextul acesta al endometriozei, o afectiune despre care se stiu inca foarte putine.

De exemplu, cauzele clare ale endometriozei nu sunt cunoscute, exista doar teorii, ceea ce inseamna ca unii doctori s-ar putea feri sa dea un verdict final privind cauza. Asta nu inseamna ca nu stiu, ci ca pur si simplu nu vor se se pronunte.

Asadar, iata mai jos ce intrebari ai putea include la primul consult la medicul cu experienta in endometrioza.

  1. Ce este endometrioza?
  2. Poate fi endometrioza ereditara, copiii sau nepotii mei o pot mosteni? (mai ales daca ai cazuri in familie)
  3. Este adevarat ca endometrioza se diagnosticheaza numai prin operatie laparoscopica?
  4. Care sunt factorii de risc pentru endometrioza?
  5. Ce trebuie sa fac pentru a sti sigur daca am sau nu am endometrioza?
  6. Formele incipiente ale bolii (stadiul 1, 2) pot avansa in stadii avansate?
  7. Ce pot face pentru a impiedica sau macar pentru a incerca sa previn acest lucru?
  8. Care sunt criteriile de stadializare a bolii? (de exemplu, un nodul rectovaginal “arunca” boala in stadiul 4)
  9. Am un chist ovarian de multi ani. Doctorii imi spun sa nu il operez. Se poate transforma in chist endometriozic? Se poate maligniza, in timp?
  10. Ce tratament imi recomandati, avand in vedere situatia mea prezenta?
  11. Cat de mult conteaza in contextul endometriozei dieta si sportul?
  12. Sunt anticonceptionalele sau tratamentele de ultima generatie eficiente pentru toata lumea? La ce sa ma astept, obiectiv vorbind, in privinta simptomatologiei, dar si a rezultatelor?
  13. Va trece endometrioza mea dupa ce ma operati?
  14. Ce pot face dupa operatie pentru a incetini progresul bolii?
  15. Cum imi pot afecta anticonceptionalele viata de zi cu zi (inclusiv viata intima).
  16. Ce pot lua pentru a preveni efectele lor secundare?
  17. Ma confrunt cu uscaciune vaginala sau dureri la contact sexual. Ce imi recomandati?
  18. De intrebat despre orice alt simptom crezi tu ca este asociat endometriozei (durere la contact, la urinare, tulburari gastro intestinale, de muschi, de picior, de spate, durere si sange expectorat in timpul ovulatiei sau a menstruatiei etc.)
  19. Cat la suta este RMN-ul sigur sau complet? Trebuie sa il fac cu protocol? Ce presupune acesta si de ce se recomanda o astfel de tehnica speciala?
  20. Cat de des trebuie sa vin la control, in functie de stadiul endometriozei mele si a cazului meu (operata, neoperata etc.)?
  21. Imi poate afecta endometrioza viata sexuala?
  22. Am probleme cu glanda tiroida. Cele doua probleme pot fi relationate?
  23. Ce alti specialisti credeti ca ar trebui sa vad, avand in vedere istoricul meu medical si tabloul clinic in care intra si endometrioza?
  24. Sunt inca tanara si nu vreau sa am copii. Ar putea endometrioza sa ma afecteze in timp? Care sunt optiunile mele in acest sens?
  25. Cum imi afecteaza operatia de endometrioza rezerva ovariana?
  26. Sunt sigura ca dupa operatia de endometrioza voi ramane insarcinata?
  27. Cum voi sti daca planul meu de tratament da roade?
  28. Care sunt beneficiile, dar si riscurile lui?
  29. Nu sunt de acord cu un punct din acest plan, din diverse motive (de relatat si discutat impreuna cu doctorul). Care imi sunt alternativele?
  30. Ce se poate intampla daca nu iau nimic pentru endometrioza?
  31. Cate paciente operate de endometrioza aveti? Cate cu stadii avansate?
  32. Exista vreo platforma unde pot vorbi cu ele sau imi puteti da contactul unora care doresc sa isi impartaseasca experienta?
  33. Exista organizatii de suport pentru endometrioza? Cum pot lua legatura cu acestea? (da, si doctorii cu experienta in endometrioza ar trebui sa stie aceste aspecte)

Bineinteles, s-ar putea ca pe unele sa nu le gasesti necesare, asa ca fa-ti o selectie si adauga-le tu pe cele “personalizate”. In plus, fii deschisa in privinta simptomelor si a istoricului si incearca sa nu te lungesti prea mult in privinta discutiei la fiecare intrebare. Pana la urma, nu esti singura pacienta.

Si, nu il ultimul rand, nu uita ca controlul endometriozic ar trebui sa contina anamneza, consult pe masa (valve plus tuseu vaginal) si ecografie transvaginala. In plus, pe langa “vestitele” chiste endometriozice, aderentele si nodulii endometriozici sunt alte forme ingrijoratoare ale endometriozei pe care doctorul ar trebui sa le investigheze in timpul acestui consult.

Un articol de Marina Rasnoveanu

More

Etapele deznadejdii – endometrioza, intre histerectomie si o “simpla” operatie laparoscopica

Etapele deznadejdii – endometrioza, intre histerectomie si o “simpla” operatie laparoscopica

“Ce nu te omoara, te face mai puternic!” spune un proverb romanesc. Eu as inlocui “puternic” acela cu o groaza de alte cuvinte. Si, din pacate sau din fericire, noi il alegem pe cel potrivit noua. Nu e decisiv, insa sta in mainile noastre cum vrem sa ne transforme suferinta.

Veneam dupa un an 2012 cu sangerare aproape 6 luni, dureri, injectii de Diphereline si diverse anticonceptionale pe care, rand pe rand, organismul meu le refuzase. Aveam pe atunci, in Bucuresti, un medic mai in varsta care imi spunea bland, dar neputincios, ca nu poate face mai mult. Ca operatia in endometrioza trebuie intarziata cat de mult, ca eu nu am decat un chist de 4.5 cm si ca nu are ce altceva sa imi faca.

Anul 2013 fusese frumos pana in septembrie, cand ma intorsesem din vacanta in Grecia. In a 5-a zi de menstruatie, insa, am observat ca tot am febra. Inainte, in acea perioada aveam o stare subfebrila, dar cum luam Ketonal totul era sub control. Pana atunci, insa. Cand febra crestea desi menstruatia mea era pe trecute, desi luam Ketonal, dar temperatura nu se domolea decat pentru cateva ore.

Ce a urmat e lesne de ghicit: medici peste medici in Ploiesti, uroculturi, analize, vizite pe la infectioase – toti ridicau din umeri! Nu aveam nimic!

Asa am ajuns la Spitalul Universitar din Bucuresti, la sotia medicului meu care, intre timp, se pensionase. Febra aia imi dadea o stare permanenta de rau, incepusem din nou sa sangerez si mi se intorsesera durerile. La acel punct, mai toata lumea credea ca e de la endometrioza desi “ea nu da febra”.

Daca nu as fi avut inca 38.5 dupa atatea chestii luate, as fi fugit de cum am intrat in salonul ala mare, rece, de 6 paturi. Din dreapta cateva ferestre mari dadeau catre un parc din capitala.

Cand am intrat in baia micuta si murdara, am crezut ca nu o sa mai urinez niciodata. Insa pana la urma am reusit. Am strans din dinti si m-am asezat pe colacul ala rece. Sus, un gemulet murdar, a carei sticla crapata statea sa cada in interior.

Cum aveam eu sa urinez aici si dupa operatie? m-am intrebat ingrozita. Pentru ca da, atunci eram hotarata ca, orice ar fi, sa ma operez.

Si, cum Dumnezeu alege mereu in locul nostru (mult mai bine decat am face-o noua), nu m-am operat acolo. Pentru ca medicii nu stiau. Nu puteau. Nu doreau. Nu stiu si nici nu mai conteaza.

M-au dus la vreo 2 ecografii in care sefii de sectii alaturi de rezidenti se uitau la chisturile mele de 6-7 cm, bilaterale si repetau grav “chisturi endometriozice”. Nimeni nu a zis insa de aderente, de noduli, de control pe masa pentru a exclude si aceasta varianta.

La final mi-au zis doar “nu te putem opera, ca ti-am scoate tot la 30 de ani”. Am primit, in schimb, o reteta cu Diphereline. Si am optat pentru ea din nou, spunandu-mi in gand ca dupa 3 luni voi face histerectomie.

Aveam eu in Ploiesti un chirurg foarte bun care mi-a zis ca, daca ma hotarasc, el imi scoate trompele. Nu stia prea multe despre boala (imi propusese la un moment dat sa imi faca o laparoscopie “sa vada ce e acolo” si de atunci ma prinsesem ca nu e ok cu el pe partea asta de endometrioza).

Zilele alea 4 petrecute in spitalul din Bucuresti, insa, ma schimbasera. Au fost, poate, cele mai urate ale vietii mele. Atunci mi-am zis cu putere ca nu, ca valoarea unei femei nu sta in copiii pe care ii naste, ca uneori asta nu tine de ea si nimeni pe Pamantul asta nu are dreptul sa o judece daca vrea sau poate sa aiba copii. Gandeam asa pentru ca, recunosc, varianta histerectomiei mi se parea singura salvatoae pentru mine. Partea cu valoarea unei femei am pastrat-o, despre a doua parte, insa mi-am mai schimbat parerea.

Si asta pentru ca in acele cateva luni de Diphereline am aflat de urmatorul doctor “din viata mea”. Era unul foarte cunoscut in Bucuresti, o somitate as putea spune, dar nici el cu prea mare experienta in endometrioza.

Nu mi-a facut control endometriozic, tuseu vaginal, cu valve, vreo cine stie ce anamneza amanuntita, ci doar o ecografie transvaginala. Ce am apreciat, insa?

Ca nu s-a speriat ca ceilalti doctori. Ca mi-a propus laparoscopia si in maximum 2 luni eram operata de el. Din nou, ca nu a putut sau nu a dorit sa treaca pe la mine in zilele de spitalizare asta e. Ca nu mi-a dat numarul de telefon dupa, asta e, insa totusi a fost o imbunatatire.

Continuarea povestii, in mare, o stiti: am inceput sa ma documentez temeinic despre dieta, suplimente (bazate numai pe studii cat se poate), am consultat un endocrinolog ce mergea mai mult pe suplimente si am ajuns la “vestitul doctor din Timisoara”.

Care da, pentru mine a fost salvarea si care nu, nu este nici el Dumnezeu. Insa cred acum ca Dumnezeu, eu, el, dieta, suplimentele si toti oamenii buni si de ajutor pe care i-am intalnit in acest rastimp au fost formula magica pentru mine.

Nu stiu cum voi fi cu endometrioza (la aceasta ultima operatie din 2016 am avut rezectie de rect, indepartarea aderentelor din zona pelvina si nu numai, chisturi ovariene etc.). Nu stiu ce va urma sau prin cate voi mai trece. Momentan ma simt aproape perfect, sunt optimista si cu credinta in Dumnezeu (asta cred ca e cel mai important). Privind in urma, insa, ma bucur ca, undeva pe parcursul acestui drum, am reusit sa atasez langa “puternic” din acel proverb romanesc si “bun”. Ca toata suferinta asta nu m-a inrait: impotriva doctorilor, a altor fete care au copii si o casnicie frumoasa, a lui Dumnezeu ca mi-a dat aceasta karma in viata asta.

Am avut si am momentele mele de razvratire, dar daca ar trebui sa imi doresc un singur lucru care stiu sigur ca se va implini, as alege asta: ca viata, cu tot ce imi va rezerva ea, sa nu ma schimbe in rau, ci in bine!

Va doresc sa gasiti si voi “formula magica” care sa va ajute sa treceti prin tot si toate, cu bine!

Un articol de Marina Rasnoveanu

More

Provocarea #2: Nicio zi fara sport! – 5 exemple de antrenamente de ajutor in endometrioza

Provocarea #2: Nicio zi fara sport! – 5 exemple de antrenamente de ajutor in endometrioza

Da, sportul ajuta si in endometrioza, asa ca ar fi bine sa accepti aceasta a doua provocare pe care ti-o lansam. Dar pentru ca stim ca sfaturile generale nu prea sunt luate in seama, iata mai jos, pe scurt, care ar fi beneficiile sportului pentru aceasta afectiune, dar si 5 exemple de antrenament potrivite pentru pacientele cu endometrioza.

Ca linii generale, insa, stii ca cel mai bine e sa iti asculti medicul (in cazul in care ai fost operata de curand si nu stii cand sa te reapuci de sport) si organismul (s-ar putea ca unele exercitii sa ti se para prea solicitante din prima, asa ca ia-o treptat).

Beneficiile sportului in endometrioza:

– Poate diminua simptomele asociate endometriozei – dureri de spate, dureri abdominale etc.
– 10 minute de exercitii moderate ajuta organismul sa elibereze mai multe endorfine, cele responsabile cu buna dispozitie, dar care sunt eficiente si in privinta “gradul de suportabilitate al durerilor”.
– Imbunatateste circulatia sanvuina – sistemul limfatic este foarte important in contextul endometriozei.
– Scade estrogenul si echilibreaza sistemul hormonal.

Acum, ca am aflat toate aceste lucruri, intrebarea urmatoare este: care este cea mai potrivita forma de sport pentru endometrioza? Daca esti o persoana activa si alergi sau faci sport la sala fitness, e foarte bine si asa. In cazul in care esti incepatoare sau vrei sa incerci si “antrenamentele ceva mai targetate” iata aici cateva exemple:

Yoga Yin for Endometriosis & Pelvic Pain – 30 minutes Class

Mel Does Yoga

5 minute Standing Flat Belly Workout

Total Body Exercise Ball Workout Video

Pilates 30 minutes Exercises Full Workout Doing at Home

un articol de Marina Rasnoveanu

More

Magia din spatele “E doar o perioada, va trece!”

Magia din spatele “E doar o perioada, va trece!”

Avem deja cel putin 3 grupuri de suport endometrioza pe Facebook, doua site-uri specializate pe afectiunea asta si milioane de femei care se confrunta cu ea.

Unele nici nu stiu sau nu vor sa stie ca o au. Altele care au trecut prin operatii grele si acum incearca tot felul de metode pentru a-si continua viata frumos, demn si departe de orice farama de “endometrioza” ar mai putea exista pe undeva, in lumea asta. Unele care trec acum prin zile interminabile cu dureri groaznice, analize peste analize si doctori schimbati ca pe sosete. Altele care au gasit un echilibru si au dat deja mana cu endometrioza, numind-o “prietena lor”.

Da, endometrioza te schimba. Iti rapeste multe. Poate prea multe. Iti da dureri care nici nu ti-ai fi inchipuit ca exista sau te aduce in stare sa spui lucruri la care nici nu te-ai fi putut gandi inainte.

Si, cu toate astea, in acele minute de liniste pe care fiecare dintre noi si le permite cand si cand, descoperim un lucru minunat.

Sunt atatea povesti frumoase in spatele endometriozei asteia. Femei frumoase. Asa cum sunt ele. Neincrezatoare uneori, fricoase in unele zile, imbatranite de vreme din cauza suferintelor, luminoase la gandul ca visul li se va implini, inocente sau luptatoare, nu conteaza!

Suntem atat de diferite. Si parca asta ne face si mai frumoase. Si mai unite pe drumul acesta pe care nu noi ni l-am ales.

Zilele trecute am vorbit cu o fata care trece acum prin ce am trecut eu acum 4 ani. Sangerari, dureri, medici neputinciosi si analize care nu releva de fapt nimic. Dupa cuvintele de deznadejde, insa, a venit si deznodamantul “o sa trec eu si peste incercarea asta, nu se poate altfel”.

Acum cateva luni am descoperit o fata mai mica decat mine cu cativa ani care, insa, are un vis mai mare decat noi toate la un loc. Sa faca un copil. Am plans odata cu ea cand am vazut prin ce incercari trece, dupa care mi-am sters repede lacrimile vazand cat de repede s-a repliat ea. I-am promis ca vom face un articol impreuna, dupa care am rectificat un pic: vom face un reportaj impreuna! Da, pentru ca, uneori, modul in care lupta ceilalti te inspira si te face sa descoperi in tine noi si noi drumuri pe care nu le stiai acolo.

O prietena buna de-acum, aflata in strainatate, incearca si ea sa treaca cu bine peste o perioada ciudata, specifica endometriozei, dar si premenopauzei. Asta dupa ce a fost operata la un chirurg din Germania, cunoscut ca specializat pe endometrioza. I-a ratat, totusi, nodulul rectovaginal.

Nu conteaza pentru ea. Mi-a spus clar ca pe 4 ea va fi in Timisoara, deci peste o saptamana pleaca la drum, asa ca va fi bine!

Sunt atat de multe povesti si suflete frumoase in spatele endometriozei asteia. Uneori ma intreb daca asa eram si inainte. Daca am fi fost asa daca totul ni s-ar fi aliniat (aproape) perfect in viata asta.

Din cartea lui Djokovic, citita saptamana trecuta, mi-a mai placut un proverb sarbesc “cine nu are o durere, sa ia o pietricica si sa si-o puna in pantof”.

Poate ca asa e si la noi. Poate ca tot ce se intampla intre timp, de la inceput pana la general valabilul “E doar o perioada, va trece!” e de fapt magia. Magia de care aveam noi nevoie!

un articol de Marina Rasnoveanu

More

Provocarea #1: Vorbiti despre endometrioza cu fiecare medic la care ajungeti!

Provocarea #1: Vorbiti despre endometrioza cu fiecare medic la care ajungeti!

M-am gandit sa incepem astazi lansarea unei provocari saptamanale. Bineinteles, legata de endometrioza. Va voi explica mai jos cum de mi-a venit ideea asta si, cine stie, poate multe dintre pacientele cu endometrioza (dar nu numai) o vor considera utila si o vor accepta.

Am citit zilele trecute un titlu pe grupul de suport al Melissei Turner care suna cam asa: “Endometriosis, a growing concern among women”. Recunosc, asta a venit la 1-2 zile dupa ce am avut un consult la alergologie. Va voi povesti mai jos mai multe despre asta.

Dupa ce am citit acel titlu primul lucru la care m-am gandit a fost acela ca e revoltator. E revoltator ca endometrioza sa fie o problema de interes crescut doar pentru femei cand ar trebui sa fie pentru doctori. De toate specializarile.

In ultimele luni am vorbit cu o multime de paciente cu endometrioza. Cele mai multe, cu stadii avansate, care au trecut prin rezectii de rect, de vezica etc. Din ceea ce am citit si vazut, endometrioza parca a luat-o razna. Ok, sunt si norocoase printre noi care au 1-2 operatii doar de chisturi, insa cazurile astea grave se inmultumesc vazand cu ochii. Nu mai zic de legi. Nu cred in ele. Traim in Romania si nu, eu nu cred in ele. Deocamdata. Pentru ca mai e drum lung pana acum.

Fac parte din grupul de suport Endometrioza Romania de cel putin 3 ani. Acum 3 ani eram o mana de fete si imi amintesc ca atitudinea generala a medicilor ginecologi de atunci (din ceea ce comentau si postau fetele) era asta: “Ai endometrioza? Fa un copil. Nu vrei? Asta e, sufera ca nu prea ai ce face!”.

Imi amintesc de un comentariu al unei fete care povestea cum a ajuns in cabinetul unei dr. ginecolog si, la indemnul de mai sus, a spus ca ea pur si simplu nu vrea copii. Mai ca n-au trimis-o la taiere, cam asta a fost atitudinea.

Ma bucur sa spun ca acum, dupa 3 ani, comportamentul medicilor e mai rezervat. Eu personal cred ca spuneau asa pentru ca nu stiau prea multe despre endometrioza si, atunci, in loc sa isi recunoasca limitarile era mai usor sa o dea inainte cu sarcina (desi avem pe grup o multime de exemple cum ca endometrioza nu e stopata de sarcina). Asadar, un pas inainte este.

Acum, insa, ar cam trebui sa ne luptam sau sa schimbam alte prejudecati.

Inca sunt foarte multe persoane, printre care si medici, care efectiv nu stiu ce este endometrioza. Si nici nu isi doresc sa afle. Aici vine provocarea mea de astazi. Nu-i mai lasati sa nu stie. Nu-i mai lasati sa nu isi mai doreasca sa afle. Spuneti-le oricum!

Ma lupt de vreo luna cu o tuse astmatica. Am ajuns intr-un final la Bucuresti, la o doctorita alergolog foarte buna. Printre altele, mi-a prescris si Montelukast, o substanta deseori data in astm. Bineinteles, cum sunt research addict (si asta si prin prisma profesiei de redactor, nu neaparat ca am eu endometrioza  – daca nu era asta, tot gaseam eu ceva sa cercetez), asa ca am cautat si in ce masura afecteaza Montelukastul endometrioza.

Spre bucuria mea am gasit doua studii ( studiul 1, aici si studiul 2 aici) care arata ca este chiar benefica. Daaa, asta nu inseamna ca e panaceul universal, ca studiile alea sunt veridice 100% (dar eu cred ca nici cele pe Dienogest nu pot fi veridice 100%), sau ca trebuie sa luam Montelukast dupa ureche. Dar era o chestie noua.

In cadrul primei intalniri intre mine si dna dr., m-a certat ca sunt dependenta de Bixtonim. Raspunsul meu a fost ca da, stiu ca e foarte rau, insa in ultimii  3 ani am facut doua operatii de endometrioza si efectiv nu am mai avut nervi si pentru alte investigatii, de alt gen.

M-a privit lung, niciun cuvant despre endometrioza, sa ma intrebe ce investigatii am facut, cat de grav a fost etc.

Nicio problema, zic, nu e specializarea ei. In alt context ma intreaba daca sufar de constipatie. Acum, ce sa zic, ca trebuia din nou sa aduc discutia in zona de mai sus. I-am zis ca eu fiind cu endometrioza, operata pe colon, nu sunt chiar 100% bine, dar nici constipata nu pot spune ca sunt.

Din nou, nimic. Sa ma intrebe dar de ce la colon de la endometrioza, etc. Sau sa spuna daa, stiu ca poate fi atat de grav. Nimic.

Miercuri, la a doua noastra intalnire, i-am spus despre descoperirile mele cu Montelukastul. Acum, eu stiu ca nu sunt medic. Nu am Facultatea de Medicina ca daca as fi avut-o (sau daca doar as fi spus ca o am) altfel m-ar fi ascultat, dar totusi am absolvit si eu cu brio Facultatea de Litere si Stiinte…

Am amintit de cele doua studii pe Montelukast si de unul pe Medrol (care spunea ca acesta nu ne-ar fi atat de benefic, e drept ca intr-un anume context).

Reactia a fost dezamagitoare. Nu a comentat aproape deloc la subiect (adica sa imi spuna mai, Montelukastul are si reactii adverse sau nu are, sau si eu stiam, sau eu nu stiam etc.) doar m-a privit circumspect ca si cum alta nebuna care se crede doctorita si mi-a zis ca, din punctul ei de vedere (fara a fi citit studiile inainte), Montelukastul nu face nimic la endometrioza (ma intreb, insa, cat o sti ce inseamna boala asta, intr-adevar) si ca Medrolul poate salva vieti.

Cam asta a fost tot legat de subiect.

Doctorul meu ginecolog mi-a transmis ca va citi studiile cand va avea timp, insa ar fi fost interesant de aflat si parerea sustinuta a unui alergolog. Eu nu sustin sa luati Montelukast, insa doar v-am povestit pentru ca de aici mi-am dat eu seama ca da, sunt o groaza de medici care habar nu au ce este endometrioza, cat de grava poate sa fie si cat de implicate sunt pacientele in treaba asta.

Tocmai d-asta m-am gandit la provocarea de astazi. Gata cu tacerea ca nu mai merge asa. Va provoc ca, de fiecare data cand ajungeti la un medic (indiferent de spcializare) sa aduceti vorba despre endometrioza voastra. Bineinteles, nu atunci cand nu se potriveste in context, dar deseori o putem lega de un aspect din conversatie. Bineinteles, pertinent, cu argumente si demn, nu ca si cum va plangeti, ci ca pur si simplu informati. E datoria oricarei paciente cu endometrioza, cred eu.

Nu de alta, dar am asa un feeling ca boala asta este destul de mult desconsiderata si printre medici si asa cum am reusit sa ridicam un pic stacheta si sa nu se mai mearga pe premisa “nu vrei un copil, asta e, stai si sufera”, poate reusim acum sa ii facem sa inteleaga ca endometrioza este o afectiune foarte raspandita, cu unele forme foarte grave si, din pacate, acestea nu sunt deloc putine.

Acceptati provocarea mea? O zi frumoasa, fara dureri!

Marina Rasnoveanu

More

Sarcina spontana dupa endometrioza profunda, stadiul 4 si rezectie de rect? Da, se poate! (Testimonial)

Sarcina spontana dupa endometrioza profunda, stadiul 4 si rezectie de rect? Da, se poate! (Testimonial)

Buna!  Ma numesc Irina Ioana, am 27 ani si eu am fost diagnoaticata cu endometrioza. Voi incepe cu inceputul si anume ca de la prima mestruatie am avut dureri. Am fost la 3 ginecologi care mi-au dat anticonceptionale spunand ca imi va trece dupa ce ma casatoresc.

Imi amintesc chiar ca o doamna ginecolog mi-a spus ca am uterul retrovers, exact ca dumneaei, si ca “asta e, nu avem ce face decat sa induram durerea”!

Ani au trecut si durerile au devenit mai puternice, cu stare de rau, greata, ameteala, scaune moi, uneori si voma. In anul 2014 am fost la o doamna doctor ginecolog laudata in cercul meu de prieteni. La prima ecografie mi-a pus diagnosticul de endometrioza cu semnul intrebarii si polipi. In septembrie 2014 m-am operat prima data (laparoscopie, histeroscopie si chiuretaj – pentru a curata mai bine a fost explicatia). Dupa operatie am facut 3 injectii de Diphereline. Dupa 2 luni de la ultima injectie mi-a venit menstruatia, care in fiecare luna era din ce in ce mai putin cantitativ. Mi s-a spus ca am sinechie uterina si este necesara histeroscopia. Trecusera vreo 3 luni si era riscant sa mai stau cu sinechia asa ca am facut procedura, iar in momentul interventiei am facut hemoragie. Apoi mi-a recomandat sa fac HSG (histerosalinografie), iar rezultatul a fost infectie la trompe. Am primit tratament cu augumentin 3 luni, iar apoi am sa refac HSG sa vedem daca a trecut. Rezultatul a fost ca nu mai am infectie, insa dr.r adiolog mi-a spus sa nu ma apuc de facut copil pentru ca este ceva in neregula cu endometru. Am revenit la dr.ginecolog care a zis ca trebuie din nou laparoscopie sa vada ce este. Luna urmatoare am facut laparoscopie, in urma careia mi s-a spus ca am uter retrovers si mi-a recomandat sa fac FIV. Am refuzat si am incercat sa raman natural. Dupa o luna am facut infectie uterina, iar in urmatoarele luni am observat simptome noi (dureri si intepaturi in burta pe toata perioada lunii, iar in timpul menstruatiei am inceput sa am dureri in anus-noada fundului. In martie 2016 m-am hotarat sa vad parerea altui doctor bun in endometrioza.

Am cautat pe net si asa l-am descoperit pe dr. Voicu Simedrea. I-am trimis un email cu povestea mea si mi-a raspuns ca trebuie sa ma vada. Asa ca pe 11 martie 2016 am mers la Bucuresti la prima consultatie. Concluzia examinarii: endometrioza stadiu 4, endometrioza era in vagin unde o vedea cu ochiul liber si nodul. Mi-a recomandat RMN cu protocol pentru endometrioza si operatie.

Pe 4 aprilie am facut RMN, iar pe 5 am facut hidrocolono CT la Telescan in Timisoara, fiind interpretat de dr.radiolog Denisa Tisea unde s-a confirmat endometrioza stadiu 4. Pe 6 mai 2016 m-am operat la Spitalul Premiere de dr.Voicu Simedrea si echipa sa. A fost riscul de anus contra naturii, insa am avut noroc si nu a fost cazul pana la urma. Am avut, in schimb, rezectie de rect.

Recuperarea a fost un pic grea primele 2 luni pentru ca inca aveam dureri in anus. Am luat 2 luni anticonceptionale Karissa si Visanne, ambele dupa operatie. Mentionez ca din martie 2016, de la prima consultatie la dl.dr. Voicu Simedrea renuntasem si la gluten (asa mi-a spus domnul doctor ca ar fi bine sa fac).

In august 2016 am terminat Vusanne, iar in septembrie mi-a iesit testul de sarcina pozitiv.

Am ramas insarcinata fara sa-mi vina menstruatia (ultima menstruatie fiind in aprilie 2016). In prezent sunt mama unei fetite nascuta in mai 2017 la noul sediu a Spitalului Premiere. Pe toata perioada sarcinii am fost monitorizata tot de dr.Voicu Simedrea. Tin sa mentionez ca sunt din Suceava si nu am posibilitati financiare deosebite, fiind bugetara.  Cheltuielile au fost costisitoare da, insa recomand cu mare drag pe dr.Voicu Simedrea si pe toata echipa sa. Sanatatea este prioritara. Sanatate multa va doresc tuturor!

Irina Ioana, 27 de ani, Suceava.

More

Rezectia de intestin in contextul endometriozei – 10 lucruri pe care trebuie sa le stii

Rezectia de intestin in contextul endometriozei – 10 lucruri pe care trebuie sa le stii

Una dintre formele pe care o poate lua endometrioza sunt si nodulii rectovaginali. Dupa consultul avizat si investigatiile necesare, se poate constata ca acesti noduli stenozeaza si intestinul, asadar va fi nevoie in cadrul operatiei de rezectie de intestin sau rezectie de rect (daca nodulul se situeaza in acea zona).

Stiu, asta poata suna infricosator, mai ales pentru pacientele care nu sunt familiarizate cu formele bolii sau nu au citit inainte pe grupuri pentru a vedea ca o multime de alte femei s-au confruntat cu asta.

Totusi, dupa impactul initial, trebuie sa stii ca rezectia de intestin sau rect nu e nici pe departe atat de inspaimantatoare pe cat ai crede. Iata mai jos cateva dintre lucrurile pe care cred ca ar trebui sa le stii despre aceasta procedura:

1). Medicii cu experienta in endometrioza realizeaza foarte des astfel de operatii!

Asta e pentru linistea ta si pentru a sti ca, odata ce ai ajuns la o echipa de medici cu experienta in endometrioza, cu siguranta ei au facut numeroase astfel de interventii inainte!

2). Atunci cand ai indicatie de rezectie de intestin, ai nevoie si de o echipa de medici complexa!

Cu alte cuvinte, nu ar trebui ca in sala de operatie sa fie doar medicul tau ginecolog, ci si un chirurg colo rectal. Din punctul meu de vedere, una dintre greselile medicilor ginecologi de la noi este aceea ca nu se asigura inainte de operatie ca ai si nodul rectovaginal, astfel incat sa vada daca pot sau nu opera singuri.

V-am mai povestit, asa am patit eu in 2014: primul consult realizat la un alt doctor renumit si, sunt convinsa, foarte bun, insa nu pe endometrioza a constat doar in ecografie transvaginala. Nu a vazut nodulul, nu m-a intrebat de constipatie, diaree, dureri etc., m-a operat, m-a curatat cat a putut, nu mi-a suflat o vorba despre nodulul care la doar 1.4 ani de la operatia lui avea 4.5 cm. Da, nu am dovezi si da, poate nodulul a aparut intre timp, cine stie. Va spun, insa, toate astea pentru a sti cum ar trebui sa se desfasoare un consult avizat pentru endometrioza: anamneza, consult pe masa (tuseu plus consult cu valve), ecogafie transvaginala.

3). Nu simtiti nimic ciudat in primele zile dupa operatie!

Multe dintre voi se intreaba, poate, cum se vor simti dupa o interventie care cuprinde si rezectia de intestin. Nu e nicio diferenta, nu pot spune ca simtiti ceva diferit. Da, fiecare organism se reface altfel. Unele veti fi mai slabite, altele nu, insa in contextul rezectiei de intestin/rect nu e nicio diferenta, nu trebuie sa va faceti probleme.

4). Riscul de fistula anala e doar un risc, nu o certitudine!

Ati citit, poate, sau v-a spus doctorul vostru ca, in urma unei interventii in care s-a efectuat si rezectia de intestin apare riscul de fistula anala 10 zile de la operatie, indiferent cat de bine este realizata interventia. Mai multe despre asta am scris deja, va invit sa cititi articolul aici, insa de retinut este ca echipa de medici se va asigura ca acest risc este scazut si totul este in ordine.

Amintiti-va mereu ca pentru toate exista solutii si e important sa comunicati cu doctorii vostri!

5). Anastomoza nu se poate desprinde!

Anastomoza reprezinta realizarea, printr-o metoda chirurgicala, a unei comunicatii intre doua organe sau doua parti ale aceluiasi organ. Adica exact ce se intampla in cazul nostru: se taie portiunea de intestin cu nodul/aderente si se realizeaza comunicatia intre portiunile de colon ramase.

Totul se realizeaza cu niste cleme metalice, la final doctorii fac si un test pentru a vedea daca este totul in regula etc.

Ce trebuie tu sa stii este ca anastomoza nu se poate desprinde, rupe sau mai stiu eu ce scenarii ne-am putea face noi!

6). Dupa rezectie de intestin/rect, tranzitul poate fi usor ingreunat!

Atunci cand rezectia de rect e joasa, poti experimenta ceva greutati cu tranzitul. Asta s-ar traduce, poate, printr-o usoara constipatie pe care o poti rezolva fie prin alimentatie (atentie, sa nu abunde in fibre ca apoi e mai rau), fie printr-o alta metoda propusa de doctorul tau. De exemplu, mie mi-au dat 1-2 linguri de ulei de parafina seara, inainte de culcare.

Un alt aspect este consistenta scaunului. E posibil sa faci fragmentat, de mai multe ori pe zi. E important, insa, din ce mi-au spus mie doctorii, sa nu fie scaun apos, insotit de varsaturi, febra, transpiratii etc.

Din ceea ce am vorbit cu multe paciente operata ca si mine, cu rezectie de rect, s-ar putea ca scaunul sa nu mai fie la fel ca inainte, in ceea ce priveste cantitatea. Stiu, par niste aspecte ciudate, insa odata ce te vei opera, vei vedea cat de importante sunt si ele. Vorbeste cu doctorul tau, explica-i, insa nu te ingrijora pentru ca multe femei se confrunta cu asta.

O pacienta imi spunea, de exemplu, ca ii tot stresa pe doctorii ei cu intrebari de genul acesta si mereu i se raspundea ca trebuie sa aiba rabdare, colonul se va reface total in cateva luni si va vedea diferenta. Am prietene operate de o luna care s-au refacut aproape complet din punctul asta de vedere, insa pacienta la care faceam referire mi-a spus ca, intr-adevar, la un an de la operatie tranzitul i s-a reglat perfect.

Din fericire, la fel pot spune si eu, eu care m-am confruntat cu episoade de constipatie destul de severa, mai ales in acele doua luni in care am incercat sa iau Qlaira. Cum spuneam, niciun organism nu e la fel!

7). Fara abdomene dupa rezectia de intestin!

Se pare ca dupa aceasta interventie ne putem relua destul de repede stilul de viata inainte, aici fiind inclus si sportul. Eu am asteptat cam 1.2 luni pana sa incep miscarile de yoga/stretching sau miscarile acelea simple pe care le faceam  noi in scoala, la orele de sport.

Un lucru interesant, se pare ca chirurgii colo rectali ar interzice abdomenele in contextul rezectie de intestin, un an dupa operatie! E bine de stiut ca nu trebuie sa exageram!

8). Nu sta cu picioarele in apa rece si ai grija sa nu iti fie frig la picioare!

O alta indicatie a chirurgilor colo rectali. Bine, poate fi un sfat de bun simt sau ceva mai mult, insa da, aveti grija mai ales iarna sa nu va fie frig la picioare, iar vara sa nu stati cu picioarele in apa rece.

9). Bucatica de intestin se scoate printr-o taietura de aproximativ 3 cm.

Fiind necesara scoaterea acelei bucati de intestin, pe langa inciziile normale la o laparoscopie vei mai avea nevoie de o taietura mica, de aproximativ 3 cm, prin care ti se va socate acea portiune de intestin.

Nu trebuie sa te ingrijoreze asta, e o taietura mica, nu da probleme, cicatricea mea arata chiar foarte bine.

10). Evita cat de mult se poate si prin ce metoda decizi impreuna cu doctorul tau recidiva pentru ca nu prea se face rezectie de intestin peste o alta rezectie de intestin

Asta mi-a spus mie doctorul meu atunci cand m-am dus senina la el si i-am spus ca daca, Doamne fereste, se reface nodulul, nu ma pot opera din nou? J In primul rand, pacientele cu endometrioza trebuie sa stie ca numarul operatiilor trebuie sa fie cat mai redus din varii motive (scade rezerva ovariana de cate ori se intervine asupra ovarelor, creste riscul de aderente etc.). Asadar, cu atat mai mult e riscant sa se realizeze rezectie de intestin peste rezectie de intestin.

Detalii va va da doctorul vostru, insa nu care cumva sa stati cu gandul ca nu e nimic daca recidiveaza, va operati imediat la loc!

Un articol de Marina Rasnoveanu

More

Stilul de viata in endometrioza

Stilul de viata in endometrioza

Citim deseori in revistele glossy despre cat de important este un stil de viata sanatos. Ei bine, iata ca, odata ce ai fost diagnosticata cu endometrioza, ar fi bine sa pui si tu in aplicare acest concept destul de vag inteles pana acum.

Vestea buna este ca avem la indemana destule cercetari pentru a schita, cel putin in linii generale, cateva recomandari pe care ai putea sa le aplici si tu in dorinta de a tine endometrioza sub control si/sau de a avea o calitate a vietii cat mai buna.

In primul rand, trebuie sa mentionam ca toate indicatiile de mai jos nu exclud indicatiile doctorului tau ginecolog. El este primul care iti va trasa planul de tratament potrivit stadiului tau de boala si istoricului medical. Impreuna veti lua decizia cea mai buna.

Abia apoi, ia in considerare si urmatoarele masuri in ceea ce priveste stilul de viata:

1). Stres mai putin

E lucru stabilit, stresul inrautateste simptomele endometriozei, asa ca fa tot ce-ti sta in putinta pentru a te relaxa cat mai mult. Iesiri la sfarsit de saptamana, renuntarea la orele suplimentare de la serviciu, schimbarea locului de munca, practicarea yoga sau a altor tehnici de relaxare – nu conteaza ce metoda alegi, insa stresul trebuie tinut neaparat sub control.

2). Sport mai mult

Pe de alta parte, sportul este si el benefic in contextul endometrozei. Ne asigura buna dispozitie prin eliberarea de endorfine (care ar putea atenua si durerile atat de prezente in aceasta afectiune), creste circulatia sanguina si scade estrogenul. Miscarea fizica moderata ar fi de preferat, cel putin in prima faza, pana iti dai seama cum reactioneaza organismul tau la formele de sport ceva mai avansate. Pe parcurs, insa, recurge la exercitiile fizice care simti ca iti fac bine. Cardio, Pilates, yoga, stretching, inotul, alergarea, mersul pe jos, urcatul scarilor – toate iti pot fi de ajutor!

3). Ajusteaza-ti alimentatia!

Indicatiile de mai jos sunt doar cele generale. Pentru unele mai detaliate si personalizate (stiut fiind faptul ca pacientele cu endometrioza se pot confrunta si cu alte afectiuni precum sindrom Hashimoto, boli autoimune, boala Chron etc.), consulta un nutritionist, specializat pe endometrioza.

Totusi, in linii mari, iata care sunt recomandarile privind alimentatia:

  • Evita alimentele/produsele estrogenice
  • Fara carne rosie, insa cu mai multe salate cu legume cu frunze verzi in dieta zilnica
  • Evita glutenul, produsele lactate (cu exceptia celor din lapte de capra) si carnea din comert.
  • Fara zahar si orice il contine!
  • Evita alcoolul!

Motivele sunt cam aceleasi pentru toate aceste grupe alimentare: cresc estrogenul, interfereaza cu modul de functionare al ficatului, impiedicand eliminarea corecta a hormonilor, cresc inflamatia in corp ceea ce agraveaza si mai mult endometrioza etc.

Marina Rasnoveanu

More

Pe parintii cu copii cu endometrioza cine ii trateaza?

Pe parintii cu copii cu endometrioza cine ii trateaza?

Ieri a fost Ziua Copilului si nu am apucat sa scriu articolul asta. Poate ar fi fost prea mult. Poate ar fi fost prea putin citit in noianul acela de poze, amintiri si zambete. Din mica mea calatorie in Timisoara m-am intors si cu altfel de subiecte, cum este si cel de astazi.

Pe langa conferinta, am fost la spital la o prietena care s-a operat si, inevitabil, am mai intalnit acolo alte doua fete cu care vorbesc pe Facebook. O a treia se externase chiar in ziua sosirii mele. Ducandu-ma acolo zi de zi, poate fiind eu mai empatica, nu stiu, nu am putut sa nu remarc suferinta oamenilor care le insotesc pe fetele cu endometrioza.

Neputinta, speranta imbibata cu grijile inerente, uneori disperarea  – pe toate le poti citi pe chipurile unor oameni care n-au ce face, trebuie sa treaca si prin asta! Cumva, cred ca le e mult mai greu decat pacientelor care se opereaza. Din experienta stiu ca tu, ca pacient, esti mult mai focusat pe ce ai de facut: analize, conversatii cu doctorii, pregatire, intrebari scrise pe hartie, dureri, anumite etape pe care trebuie sa le bifezi dupa operatie, insa ei… ei au misiunea atat de grea de a-ti fi alaturi, de a interpreta orice mic semn negativ si de a vorbi cu medicii dupa. Norocul lor si al nostru ca medicii de la Premiere, toti, chiar toti sunt super si atunci presupun ca trec si trecem mai usor peste tot.

Printre acesti insotitori, insa, parintii sufera cu siguranta cel mai mult. Iar daca ai venit doar tu, ca pacienta, insotita de mama, atunci e putin mai dureros si greu.

Da, poate ca relatia dintre voi se sudeaza mai mult, poate ca ii intelegi mai bine iesirile asociate varstei si disperarii, insa tristetea si dureea ca tu, ca parinte ajuns la o anumita varsta, ai venit dupa copilul tau care, in cele mai multe dintre cazuri, nu are mai mult de 35 de ani, e crunta!

Asta am vazut in week-end si poate ar fi bine sa existe un psiholog si pentru parinti. Stiu, specialistii de acolo de-abia au timp pentru sarcinile de acum, d-apoi pentru altele, insa nu pot sa nu ma intreb…pe parintii pacientelor cu endometrioza cine ii trateaza?

Poate ca raspunsul ar trebui sa fie ca…noi. Poate ca, dupa ce totul trece si se asaza, ar fi cazul sa ii ducem intr-o vacanta, sa nu ii mai certam atat cand ne cicalesc, sa le zambim si sa ii mangaiem mai des.

De fapt, acum cand scriu, imi dau seama ca s-ar putea nici sa nu fie vorba doar despre endometrioza. Pare ca fiecare generatie are cate o karma, si parintii nostri par a o avea pe aceasta: ca trebuie, uneori – mai des sau mai rar – sa isi vada copiii pe patul de spital, sa fie mai puternici decat ei, sa isi ascunda lacrimile si sa mearga mai departe.

De cele mai multe ori, povestea are un final fericit, insa ranile raman. Dupa ce ranile operatiei se inchid, ar fi bine sa le ingrijim si pe celelalte. Pentru ca, si daca se cicatrizeaza, ele raman si trebuie sa stim ca sunt acolo si sa avem, cand si cand, grija de ele.

Marina Rasnoveanu

More